Halena și starea ta de sănătate

Respirația urât mirositoare, denumită medical halenă sau halitoză reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă în prezent din ce în ce mai mulți adulți. Este considerată și o problemă ce deteriorează relațiile interumane, fiind privită ca o barieră de comunicare între oameni. 

De cele mai multe ori, persoana care se confruntă cu acest tip de afecțiune ajunge să se închidă în sine, refuzând interacțiunea cu cei din jur. În majoritatea cazurilor, aceasta este determinată de lipsa unei igiene orale corespunzătoare, dar pot exista și alte cauze. Mai exact, halena poate fi un indiciu nu doar din perspectiva unei probleme dentare, ci și ca urmare a unor afecțiuni ale organismului.

În rândurile următoare, vei regăsi informații utile despre această problemă și semnele pe care le arată aceasta cu privire la starea generală de sănătate.

Cum identificăm halena?

Halena este un efect al acțiunii bacteriilor generate de reziduuri alimentare. Acumularea lor și depunerea în zona gingiilor permite crearea mediului potrivit pentru dezvoltarea bacteriilor.

Prin dezvoltarea plăcii bacteriene apar compușii cu sulf, care provoacă o dereglare la nivelul glandelor salivare și implicit a respirației. Cavitatea bucală este supusă constant la diverse bacterii, unele dintre ele determinând un miros neplăcut. 

Totodată, acestea sunt deseori cauza apariției afecțiunilor parodontale. Putem identifica halena cu ajutorul următoarelor semne:

• Apariția unui depozit alb pe partea superioară a limbii;
• Uscarea mucoasei bucale;                                                                                    
• Depuneri de tartru;
• Senzația permanentă de acru;
• Salivă vâscoasă și nevoia permanentă de a curăța cavitatea bucală și laringele;
• Senzația de arsură a limbii.

Din ce cauze apare halena?

Cauzele apariției halenei pot fi numeroase, însă cele mai frecvente sunt legate de:

• Igiena orală deficitară – în cazul în care aceasta nu este corespunzătoare, placa bacteriană se depune constant. Existența unui periaj dentar zilnic asigură îndepărtarea resturilor alimentare și implicit a bacteriilor. Dacă periajul lipsește sau nu este realizat corect, bacteriile descompun aceste particule, stimulând evacuarea unei respirații neplăcute. Totodată, igiena precară determină apariția tartrului, care conduce la inflamarea gingiilor și la alte complicații la nivelul danturii.
• Gingivita și parodontoza – persoanele ce se confruntă cu afecțiuni parodontale prezintă un miros specific, astfel încât medicul specialist poate diagnostica corect înainte de controlul propriu-zis. Igiena orală incorectă, în mod cert, are ca efect dezvoltarea bacteriilor în spațiile libere dintre gingii și dinți, devenind principala cauză a acestor afecțiuni.
• Alimentația – cauza cea mai des întâlnită în cazul halenei constă în consumul unor alimente condimentate și cu miros puternic ca usturoiul, ceapa s.a. Odată digerate, anumite substanțe din aceste alimente pot avea impact asupra respirației. Dar, pe lângă aceste tipuri de alimente, alcoolul sau cafeaua pot determina apariția halenei.
• Fumatul – majoritatea fumătorilor se confruntă cu boli dentare, fapt ce determină halena. Produsele din tutun nu provoacă doar respirația urât mirositoare, ci și crește riscul de apariție a unor afecțiunilor gingivale.
• Gura uscată (Xerostomia) – rolul salivei este esențial în ceea ce privește curățarea cavității bucale, mai exact ea este capabilă să elimine bacteriile și ciupercile. Dacă aceasta lipsește sau este diminuată, poate provoca respirația neplăcută. În vederea prevenirii halenei, hidratarea permanentă este cheia. Se întâlnesc și cazuri patologice cu xerostomie (Sindromul Sjogren) în care deshidratarea mucoaselor bucale produce halitoză și usturimi oculare. 
• Administrarea unor medicamente – sunt medicamente ce pot diminua cantitatea de salivă sau pot provoca un miros urât în momentul descompunerii, conducând în final la apariția halenei. De exemplu, antidepresivele, antistaminicele, laxativele pot determina mirosul urât ca principal efect al acestora.

Apariția halenei poate să fie un semn al unor afecțiuni de ordin intern?

Respirația urât mirositoare poate reprezenta un indiciu despre alte afecțiuni medicale, nu doar cele legate de cavitatea bucală. Pe lângă cauzele prezentate mai sus, halena poate fi provocată de afecțiuni ca:

• Boli digestive – persoanele ce se confruntă cu ulcer, reflux gastroesofagian, stomatită, amigdalita sau gastrită prezintă ca simptom halena. Spre exemplu, atunci când acidul gastric este asociat cu diverse alimente și bacterii rezultă apariția respirației urât mirositoare. De asemenea, aceasta poate fi provocată și de Helicobacter pylori, o bacterie care trăiește în mediul acid al tractului digestiv.
• Boli respiratorii – infecțiile nazale, sinuzitele, amigdalitele sau chiar pneumoniile provoacă secreții care conduc la halenă. În momentul în care bacteriile și excesul de mucus sunt blocate în aceste cavități, se produc infecții, ce au ca efect respirația urât mirositoare. La apariția unor infecții grave ca abcesul pulmonar sau gangrena pulmonară, halena devine fetidă și greu de controlat din cauza microbilor din plămâni.
• Boli hepatice – cirozele hepatice, insuficiențele hepatice sau renale sunt afecțiuni cronice și au ca efect secundar halena, aceasta fiind provocată de diaree, vărsături și deshidratare. De exemplu, în situația cirozei hepatice, mirosul este unul asemănător cu amoniacul (halena uremică), fiind provocat de absența acidului gastric care distruge bacteriile.
• Diabetul – un efect secundar al diabetului zaharat este respirația urât mirositoare. Mirosul este asemănător merelor stricate (halena acetonemică). Imposibilitatea celulelor de a folosi glucoza generează utilizarea acizilor grași, provocând formarea de corpi cetonici. Aceștia sunt eliminați prin respirație.

Ce tipuri de halitoză (halenă) întâlnim?

Ținând cont de factorii care o determină, halena poate fi și cronică. Se întâlnesc mai multe tipuri de halitoză, printre care:

• Halitoză intraorală – apare din cauza afecțiunilor la nivelul cavității bucale (gingivită, carii dentare, paradontoză, aparate ortodontice igienizate necorespunzător, gangrenă dentară, afte bucale etc.);
• Halitoză extraorală – poate fi de natură sangvină (acesta apare ca urmare a unor boli cronice ca ciroza hepatică) sau non-sangvină (este provocată de infecțiile la nivelul tractului digestiv, al plămânilor etc.);
• Halitofobia – este o problemă de natură psihologică, ce se întâlnește la persoanele care s-au confruntat cu respirația urât mirositoare și au urmat un tratament. Acest tip de halitoză implică senzația constantă de miros urât al gurii, chiar dacă aceasta a fost tratată și eliminată.

Cum se tratează halena (halitoza)?

În majoritatea cazurilor, medicul stomatolog va stabili diagnosticul în urma unei examinări clinice. Aceasta constă în verificarea limbii, gingiilor și a mirosului caracteristic. 

De regulă, pentru o precizie în diagnostic se utilizează un instrument numit halimetru, care arată prezența nivelului de sulf în aerul expirat. De asemenea, se poate folosi și cromatografia gazoasă, care indică nivelul compușilor volatili al aerului eliminat.

Tratamentul propriu-zis presupune eliminarea cauzei care a condus la apariția halenei. Dacă sunt implicate cauze legate de igiena orală, primul pas constă în curățarea cavității bucale prin detartraj, periaj profesional și profilaxie cu jet de bicarbonat (air-flow). Se are în vedere diminuarea microorganismelor și revitalizarea gingiilor, inclusiv prin biostimulare laser și profilaxie laser (laser bacterial reduction – LBR) . 

Este de la sine înțeles că procedeele profesionale de igienă orală sunt cheia privind controlul halenei. În cazul în care aceasta persistă după tratamentele efectuate, atunci sunt necesare alte examinări de ordin intern.

Dacă halitoza apare ca urmare a unor infecții în organism, medicul specialist va stabili un tratament special bazat pe factorul declanșator. Se recomandă respectarea unor reguli de igienă și de alimentație ce implică:

• Un periaj dentar zilnic și realizat corect împreună cu ața dentară și apa de gură pentru a elimina depunerea de placă bacteriană;                                                                                                        
• Curățarea limbii;
• Igienizarea dispozitivelor sau a aparatelor ortodontice în vederea reducerii riscului de apariție și dezvoltare a unor bacterii (dacă este cazul);
• Consultul stomatologic periodic (minim de 2 ori pe an);
• Adoptarea unei alimentații bogate în fibre și evitarea alimentelor ce pot determina respirația neplăcută;
• Hidratarea constantă a gurii pentru a impulsiona producția de salivă.

Concluzii

Halena presupune mirosul neplăcut eliminat prin respirație, fiind un efect al activității microflorei și al bacteriilor existente. Este o problemă tot mai frecventă în rândul adulților, fiind determinată de o igienă orală precară sau de afecțiuni interne.

Una dintre cele mai sigure soluții pentru prevenirea halenei este să apelezi la servicii stomatologice în vederea efectuării unui control. Dacă te confrunți cu această problemă, evaluarea amănunțită realizată de medicul stomatolog reprezintă cheia diagnosticării și a tratamentului care elimină problema mirosului neplăcut.

Programează-te și tu la un control la Clinica EXCEDENT, pentru a trata sau preveni halena.

Tel: 0743.537.377